Am crescut de 30 de ani fara mama, fara tata, fara bunici, la umbra unei democratii primitive, fara directie, pe care nici cei ce se impleticeau sa o pronunte cu toata gura sa ii mareasca pompzitatea nu stiau despre ce era vorba. Un lucru era insa clar: cainii au murit…
Intreb, ca de obicei, pentru un prieten: raspunde cineva de dezastrul din sistemul national de sanatate, dezastru pe care il stiam cu totii, dar care a iesit acum mai abitir la lumina scos de coronavirusul asta? Cum e posibil sa nu avem nici macar niste amarate de masti sau manusi?…
Ce sunt aceste partide politice? De ce se redenumesc la fiecare 4 ani, o data cu noile alegeri? De ce au acaparat toate functiile de conducere din Stat? De ce suntem obligati sa votam doar persoanele prezentate de ele? De ce sunt aceiasi oameni sau afini ai lor care preiau…
Doneaza, romane, 2 euro, 3 euro, 10 euro, sa ajutam sistemul de sanatate, educatie, copiii institutionalizati, bolnavi care nu au nici o sansa de vindecare si tratament in tara asta de rahat vanduta pe o punga de arginti, doneaza sa contruim spitale si sa carpim strazi, doneaza pentru echipamente, doneaza,…
Au trecut 30 de ani. Va mai dura mult? Intreb pentru un prieten…
Cad si eu in capcana devenita publica a teoriei conspiratiei, ca tot omu’ curios sa vada ce se intampla dincolo de bordeiul lui, si vad ca devine un laitmotiv existenta unei grupari de indivizi atotputernici, Iluminati, elite, reptilieni, ambrozieni, cacarizieni si alte specii din astea pe tipologia cucului, care au…
In satul asta fara caini de 30 ani e posibil orice si nu doar ca e posibil orice, se si intampla orice. Orice vor stapanii, evident. De data asta, stapanii au zis sa ne lase putin fara internet si fara televiziune, ca sa ne linistim spiritele si sa nu mai…
A aparut ca urmare a unei partide de sex oral dintre un liliac, care era partenerul LGBT al unui mistret, si un sarpe care tocmai a mancat un soricel evadat dintr-un laborator. Apoi s-a transmis la primul om care a mancat sarpele cu pricina. Ca in biblie, doar ca, de…
Frenezia filmului Game of Thrones (Urzeala Tronurilor) a cuprins toata populatia globului care avea un televizor sau un monitor. Timp de 8 sezoane, tot ce conta era ziua in care aparea un nou episod. Trecand peste toate emotiile adunate de-a lungul intregului serial, ultimul episod a fost, la prima vedere,…
Democratia e frumoasa: ne place ca avem aparenta libertatii, ne place ca avem senzatia liberului arbitru, ne place ca putem sa aruncam mizeria pe strada, ne place ca asa ne place noua estul asta salbatic in care facem tot ce vrem in cel mai democratic mod.
Ne mai place sa suportam biciul stapanului ca o multumire de sine intrinseca venita din strafundul mostenirii seculare a stramosilor care au pupat cu strasnicie ghiulurile de aur ale sultanilor care au trecut pe la noi.
Ne mai place sa votam. Persoane sau liste, nu are importanta. Votam ca asa trebuie sa ne facem datoria de cetatean. Sau pentru a nu lua amenda. Poate se va introduce o lege care se va cetatenia celor care nu voteaza, cine stie. Cu statul nu te pui.
In societatea noastra moderna, tot ce misca se taxeaza, iar ce nu mai misca trebuie sa umble cu banul in buzunar pentru cand va trece Styxul. Cine taxeaza, pe ce baza legala taxeaza, de ce taxeaza, pana cand taxeaza sunt intrebari pe care va las sa vi le puneti fiecare dintre voi.
Dupa cum stiti (sau nu stiti), Codul fiscal stabileste o serie de situatii pentru care turma de persoane fizice (ca la ea ma refer) trebuie sa plateasca impozit pe venitul obtinut din orice sursa (http://www.mfinante.gov.ro/detalii.html?method=searchAnaf&pagina=taxe&den=IMPOZIT%20PE%20VENIT). Codul mai prezinta si sursele si categoriile de venituri:
Creativitatea fara margini a marketerilor marilor retaileri autohtoni nu conteneste sa ne surprinda in fiecare an cu aceleasi semne neistovite de imaginatie vie creatoare, sclipire, univers plin de culoare si idei. Daa… multe idei si multa sclipire, cu singura mentiune ca deocamdata se merge pe o singura culoare… black.
Da… totul trebuie sa fie Black pentru a se putea integra intr-o campanie de sales. Plecand de la BLACK Friday, gasim pe parcursul celor 365 de zile multiple variatiuni pe aceeasi tema sau cum s-ar mai zice, imaginatie gri cu platfus: black weekend, black monday, black ziua mamei, black Paste, black 1 aprilie, black summer, black mos nicolae, black christmas… mi-a scapat cumva ceva?
Din experienta mea cu curierii pot spune ca rolul curierului este esential atat pentru activitatea, cat si pentru imaginea si viitorul magazinului ca business. Un curier prost, adica un curier care nu intelege rolul pe care il joaca in viata unui magazin online, este un curier cu care nu iti doresti sa (mai) colaborezi.
Practic, ce trebuie sa faca un curier si care e rolul acestuia in viata unui magazin online? Multi curieri cred si vor crede in continuare ca tu, magazin, ai nevoie de ei si nu ei de tine. De fapt, nevoia este reciproca: magazinul are nevoie de curier, iar curierul are nevoie de magazin. Este un mariaj cel putin ciudat care trebuie sa functioneze permanent, dar nu se intampla asa, din varii motive:
Ma surprinde un anume tip de informatie si anume cea referitoare la banca X care a decis sa vanda un pachet de credite neperformante (exemple aici http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/bancile-incearca-sa-scape-de-scheleti-la-final-de-an-bcr-a-vandut-pe-ultima-suta-de-metri-un-pachet-de-credite-neperformante-de-1-2-mld-euro-care-devine-cea-mai-mare-tranzactie-de-pana-acum-14929439 si aici http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/unicredit-kredyt-inkaso-cea-mai-mare-tranzactie-de-credite-neperformante-din-acest-an-14926245).
Lucrurile sunt simple: banca are de recuperat de la un client (pers. fizica sau juridica) o suma de bani data sub forma de credit (nu conteaza aici daca banca a virat scriptic o suma de bani pe care nu ii are intr-un cont al clientului, sperand sa scoata mega profit, asa cum se intampla in cazul creditarii). Clientul nu mai poate plati si banca
Probabil va suna cunoscut titlul acestui articol. Probabil ati auzit acest slogan de fiecare data cand parca pluteste in aer nevoia unei justificari a lucrului bine facut pe jumatate, ca un laitmotiv, ca o amintire a unei promisiuni facuta cu acea strangere de inima pe care o ai in momentul in care stii ca ai dori sa spui mai putin atunci cand trebuie sa spui mai mult, omniprezenta in discursul public si nelipsita din buzunarul de la spate.
Capatai al generatiilor care s-au saturat de baroni, saracie, mizerie, cocalari, instabilitate, insecuritate sociala, coruptie, gropi, trafic, exploatare, somaj, rate, al celor care vor o alta Romanie dupa 25 ani de la uciderea
Probabil unii dintre voi au auzit de acest mega eveniment Expo 2015 ce are loc la Milano in perioada 1 mai – 31 oct. 2015 si orice alte detalii sunt de prisos. Pentru cei care nu stiu despre ce este vorba, le recomand un click pe Wiki http://en.wikipedia.org/wiki/Expo_2015.
Tema articolului nu este evenimentul in sine, ci unul dintre multele standuri prezente acolo: standul nostru (adica al vostru), standul Romaniei.
Nu am avut ce face si m-a impins curiozitatea sa vad cum se prezinta Romania, aceasta tara mirifica cu ai ei conducatori minunati, la acest eveniment extrem de mediatizat
Nu imi amintesc sa fi fost mai nervos, mai dezgustat, mai sictirit si mai scarbit ca acum. Ultima saptamana a pus capac nesimtirii, indolentei si lipsei de interes cu care Urgent Cargus Curier (mai noua denumire dupa ce Urgent Curier si Cargus Curier au fuzionat) trateaza clientii. Ceea ce s-a intamplat nu poate fi descris in cuvinte. O mana de ignoranti si-au batut efectiv joc atat de clientii magazinului (adica de destinatari), cat si de cei de la magazin care nu mai stiau ce sa faca sa intre in contact cu Urgentul ca sa se livreze coletele stationate. E inuman! Colete expediate in data de 2 dec. 2014, nu au ajuns la client nici pana azi, 9 dec. Zeci de mailuri trimise catre Urgent Cargus la toate departamentele posibile ramase fara raspuns, ore de telefoane adunate ramase fara rezolvare.
You are not an individual. You are a data cluster_ asa te intampina home page-ul unui site care in 5 secunde iti capteaza atentia, in urmatoarele 5 secunde iti schimba perceptia despre tine si in urmatoarele 5 secunde te determina sa dai delete la contul de facebook (hi5, linkedin, tot) si sa iti doresti sa ti se piarda urma de pe internet.
De cateva zile un fenomen cel putin ciudat se intampla pe site. Si nu mi-ar fi ridicat un semn de intrebare daca nu ar fi persistat. Cand spun “ciudat” ma refer prin comparatie cu Googlebot. Daca acesta din urma parseaza siteul de pe un singur ip si se inregistreaza o singura linie de activitate, Bingbot (sau msnbot) parseaza siteul de pe 2 ip-uri diferite (207.46.13.58 si 157.55.29.251) si se inregistreaza zeci de linii active, ca in cazul unui flood, dupa cum se poate vedea din imaginea de mai jos, cu toate urmarile sale. Banda a inceput sa se reduca, timpii de raspuns ai siteului sa se mareasca etc.
Unii nu se pot desprinde nici acum de filmele cu cowboy din Vestul Salbatic si de imaginea mitica a barbatului fatal din primele reclame la Marlboro, si isi imagineaza ca sunt la conducerea unei turme de vite mult mai retardate decat ei. Altii au aflat ca au absolvit in sfarsit o facultate de cizmarie si, bucurosi nevoie mare ca s-au aliniat si pentru ei planetele, s-au pus pe facut legi…pentru mediul de business.
Personal, simt nevoia sa iau o gura mare de limonada de fiecare data cand analfabetii se apuca de facut legi ce trebuie sa aiba rolul de a reglementa mediul de afaceri in mai bine, evident, plecandu-se de la premisa ca actualul cadru nu mai corespunde realitatilor si necesitatilor nici a consumatorilor, dar nici a profesionistilor
Romania este cel mai mare lagar democratic de concentrare si exterminare sociala creat vreodata, din istoria Europei, iar noi, romanii suntem cei mai saraci, psihopati, primitivi, degenerati si subjugati oameni de la Adam la incoace: aceasta este concluzia celor 25 ani trecuti steril pe langa noi de la lovitura de stat din 1989!
O Romanie prostituata cu
Se zice ca de fisc si moarte nu scapa nimeni. In lumea ecommerce-ului as spune ca de problemele legate de usability (fie user experience, fie user interface – UX / UI) nu sunt scutite nici macar magazinele mari, cu bugete de dezvoltare si echipa mare, in cazul de fata eMag.ro. Iar cu cat problemele sunt mai bine “plasate” , cu atat mai mult munca de identificare a lor va fi un adevarat “deliciu”.
Trec la subiect, scurt: exista o problema de UX in landing page-ul cosului de cumparaturi pe emag.ro care este destul de frustranta pentru cumparatori si care ar putea duce la cresterea ratei de abandon a cosului.Probabil celor de la emag fie nu le pasa fie la mijloc sunt alte considerente din moment ce o eroare asa de banala a putut trece neobservata.
Scenariu:
Astazi mi s-a intamplat o intamplare intamplatoare pe care nu pot sa nu o public aici, pe blog. Despre ce este vorba… dimineata mi-am facut o cafea la ibric, intrucat am ramas fara capsule de cafea expresso din varii motive ce tin de comoditate (chestia aia lenesa de ne place enorm incepand cu varsta de 29 de ani +/-) si ca orice om, m-am apucat tacticos de sorbit din licoarea aia maronie ce imi mangaia narile atat de placut…
Si ce credeti ca s-a intamplat? In ceasca aparuse un cocosel (nu va ganditi la porcarii asa cum m-am gandit eu) sau poate era o gainusa, dar cert este ca nu e facatura. Paranormal sau nu,
Pentru unii dintre voi experienta internetului abia incepe, altii sunt la jumatatea drumului, iar cei mai ambitiosi si perseverenti au ajuns la sfarsitul internetului. Asa cum ma anunta si mesajul din browser, eu am ajuns la sfarsitul internetului. Caterinca sau nu, this is the End. Urmeaza sa ajung la capatul…
Am plecat de acasa cu gandul ca va fi o simpla degustare de Chivas. Imi imaginam atmosfera, aromele diferite de whiskey, culoarea de chihlimbar si gustul acestui scotch care speram sa fie un dezmat pentru bolta palatina. Nu sunt bautor de whiskey, dar pana acum imi placea mai mult gustul unui bourbon, care aduce a cereale.
Dincolo de prezentarea clasica si atmosfera conferita de interiorul elegant al hotelului J.W.Mariott, engleza prezentatorului scotian si verva cu care acesta detalia fiecare amanunt al renumitului brand aveau parca aceeasi melodie cu cea a unui
Aceeasi Gala a Premiilor eCommerce, doi ani mai tarziu. Aceleasi emotii si aceleasi premii. Dar, de data aceasta, pentru un proiect nou: UJMag.ro.
Seara zilei de 30 octombrie 2012 a reprezentat pentru mine inca un motiv de bucurie, fiind una extrem de importanta deoarece, in cadrul festivitatii de desemnare a magazinelor online castigatoare in cadrul Galei Premiilor eCommerce 2012, am avut parte de o surpriza cat se poate de placuta: UJMag.ro a fost nominalizat drept “Cel mai bun magazin online la categoria Carti si Reviste”.
Daca in 2010 am avut surpriza sa fiu pe podium, anul acesta am fost onorat sa reprezint libraria UJMag.ro la categoria Carti si Reviste, cu care am castigat un emotionant loc 1, concurand si devansand elefant.ro. Subliniez “emotionant” intrucat elefant.ro a fost un competitor care mi-a dat o oarecare neliniste, profesionalismul cu care a fost realizat noul site m-a tinut in sah pana la anuntarea castigatorului.
O mai veche vorba romaneasca spune ca “Omul sfinteste locul” si, asa cum obisnuiesc sa fac cu orice zicala auzita in popor, ma asez cuminte in canapea, imi intind picioarele pe masa si ma uit in tavan cu o privire extrem de inteligenta, gata parca sa deslusesc cele mai ascunse taine ce se pitesc in spatele acestor vorbe. Imi mai si incrunt putin fruntea pentru ca tot acest moment de inteligenta sa para mai veritabil, si astept, curios, clipa in care o sa ma loveasca vreo licarire, sclipire sau ceva.
Nu aveam nici o intentie sa scriu pe blog si nidecum un acest articol, dar intamplarea a facut sa imi accesez dupa o mai lunga absenta pe contul de twitter si privirea mi-a cazut pe un ultimul tweet al lui @alexcarbune pe care vi-l reproduc si voua aici: “#FF @flaviusv omul care a fost in spatele @Nikonisti peste un an de zile, cel care a incropit o comunitate in spatele/sustinerea unui brand. Am avut ocazia sa-l intalnesc personal si e un om de milioane!”
Recitirea cuvintelor lui Alex a fost pentru mine ca o trezire brusca parca din valtoarea unui vis in care esti prins de sirul actiunilor si nu te poti trezi. Pentru mine aceasta valtoare a inceput cu plecarea de la Skin Media la inceputul lunii ianuarie a.c. unde, asa cum o parte dintre voi stiu, ocupam pozitia de specialist marketing online pentru brandul Nikon. Realizarea mea cea mai mare aici a fost aceea de a pune bazele, de a construi de la zero comunitatea Nikonistilor in social media si de a creste aceasta comunitate, ajungand la aproape 11.000 de fani pe facebook la data plecarii mele, cu o rata de engagement cu trend ascendent de care personal eram multumit. Nu mai intru in detalii legate de celelalte canale, twitter, flickr, youtube. Chiar discutam cu un prieten si ii spuneam ca parca este un facut, la toate joburile mele din online am facut acelasi lucru: am creat de la zero si am crescut zona de business online pana cand a dat semne ca poate merge fara mergator. Am avut ocazia sa intalnesc si sa ma imprietenesc cu oameni minunati, fotografi si pasionati de fotografie, nikonisti, canonisti si alte marci si acest lucru cred ca este adevarata realizare!
Observ ca internetul zilelor noastre a inceput sa se umple de petitii online, virtuale, care de care mai imbietoare si cu un titlu cat mai pompos, poate, poate va reusi sa atraga naivii semnatari. Oferind “schimbarea” pe tava, dar si rezolvarile la toate problemele sociale, politice si economice cu care ne confruntam, petitile online sunt dovada vie ca “generatia online” este o masa de indivizi iresponsabili si usor de manipulat.
Personal nu am niciun dubiu: Statul Roman este un stat militienesc! Este suficient sa ne uitam in jurul nostru, exemplele abunda. La unul singur ma opresc: in timpul protestelor avute loc luna trecuta, jandarmii s-au mobilizat prompt si au facut cordoane de ordine si actionat eficient la comanda puterii politice…
